American Buffalo

Don, proprietarul unui magazin cu de toate, vinde o monedă valoroasă. Don crede că a făcut o afacere extraordinară. Don se înșală. Walter vrea să participe la furtișagul care se pune la cale. Walter crede că le știe pe toate. Walter are niște intenții ascunse.
Bobby este asistentul nu foarte inteligent al lui Don. Bobby este docil și vrea să-i facă pe plac cu orice preț șefului. Bobby se pricepe de minune să dea planurile tuturor peste cap.
American Buffalo, unul din textele care au revoluționat teatrul american prin îndrăzneala limbajului său, reconstruiește cu autenticitate un micro-univers tragicomic al antieroilor de cartier într-o interacțiune dialogală alertă și magnetică. Personajele create de David Mamet bifează tipologia „loserilor” cu veleități de „vilains” ori a pungașilor diletanți care își alimentează propriile vise cu aspirații mai mult sau mai puțin realiste, însă, dincolo de actele de cruzime (atât ale lor, cât și ale lumii în care trăiesc), textul lasă loc și unui strop de umanitate prin care transpar tarele unui destin nefericit ce a marcat o generație întreagă. Inspirându-se din imaginarul american cu inflexiuni de western post-apocaliptic, regizorul Eugen Gyemant orchestrează într-un junk-yard o „joacă de-a bandiții” a unor adulți-copii care ia o turnură neașteptată.

„American Buffalo este o poveste noir despre cum vorbesc, cum trăiesc, urăsc și se luptă să supraviețuiască trei băieți de cartier în care se amestecă toată inocența, blândețea, violența și umorul clocotitor de care sunt capabile niște ființe omenești și despre cum într-o noapte ploioasă trebuie să se trezească la realitate și să accepte cine sunt ei cu adevărat. Sub aparența aproape cinematografică a unei întâmplări despre mafie, spectacolul ascunde o parabolă biblică. Trăim cu impresia că relațiile dintre noi sunt relativ stabile, credem că ne cunoaștem unii pe alții sau măcar pe noi înșine, dar lucrurile pot să se accelereze oricând și în câteva ore să descoperim adevărata poziție tragică în care ne aflăm unii față de ceilalți. Un ritm care devine nebunesc, ca un carusel din care nu te mai poți da jos, aduce prietenia a trei bărbați într-un punct critic, iar salvarea proprie nu mai poate fi decât acceptarea celuilalt.” – Eugen Gyemant, regizor.